Controlul factorilor externi şi organizarea internă a societăţii actuale reprezintă o provocare care are la bază principiul dezvoltării durabile, problema riscului ca eveniment probabil fiind legată profund de capacitatea de evaluare şi acceptare a gravităţii efectelor acestor pericole posibile sau încă nedeclanşate.

În pofida proceselor globale cu care se confruntă societatea contemporană, unde interesul primordial îl deţine sectorul economic, publicul este din ce în ce mai preocupat de modul în care guvernele tratează problemele cu privire la protejarea şi conservarea mediului înconjurător, motiv pentru care, aceştia au încercat prin intermediul unor acţiuni cu caracter simbolic să inspire şi să orienteze comunităţile locale spre direcţia unei mai bune îngrijiri a mediului şi să-i determine să valorifice corect patrimoniul natural.

De exemplu, în această lună se sărbătoreşte Ziua Diversităţii Biologice, iniţiativă care marchează în fiecare an, în data de 22 mai, celebrarea naşterii demersului actual al atenţiei asupra mediul înconjurător. Deşi iniţial celebrarea acestei zi era privită doar ca o modalitate de prevenire şi de instruire a comunităţii locale cu privire la impactul oamenilor asupra mediului, astăzi, ziua internaţională a biodiversităţii subliniază relevanţa acestei lupte în încercările de a contribui semnificativ la conservarea biodiversităţii, a cadrului şi a frontierei evoluţiei durabile a complexului economic şi social.

Coroziunea biodiversităţii este un proces global care este condiţionat atât de intensificarea exponenţială demografică, cât şi de configuraţiile, respectiv de cadenţa progreselor ansamblurilor socio-economice. Cu toate acestea, ritmul tendinţei globale spre maximizarea profitului, indiferent de consecinţele asupra mediului şi a comunităţilor locale, s-a accelerat considerabil în ultimele decenii. Necesitatea de a susţine biodiversitatea se sprijină pe argumente ecologice şi economice de mare intensitate, însă există şi datoria morală de ocrotire a mediului înconjurător.

Modificarea intensă a mediului natural şi degradare continuă a acestuia au generat coroziunea şi decavarea biodiversităţii, cu efect pe termen lung pentru mediul ambiant, dintre acestea amintim: defrişările masive, privite ca un subprodus al sărăciei, au generat limitarea efectivelor speciilor sălbatice şi a genofondului lor iar extincţia speciilor este privită ca un fenomen ireversibil, deoarece capitalul genetic al un unei specii stinse este pierdut pentru totdeauna.

Tema propusă anul acesta  se intitulează  “Biodiversitatea şi modificările globale” iar prin intermediul acestei manifestaţii se va încerca responsabilizarea individulului vis-a-vis de mediul înconjurător prin eradicarea factorilor care produc în mod sistematic daune ireversibile şi prin eliminarea actorilor sociali care exploatează riscul ca pe o sursă permanentă, auto-productivă şi gratuită.

Scopul unei astfel de manifestaţii  este acela de a mobiliza opiniei publică cu privire la necesitatea protejarii mediului, a conservarii resurselor naturale şi a biodiversităţii, deoarece toate aceste elemente au un aport semnificativ în ocrotirea vieţii, a progresului economic şi social.