Articole

Turismul și identitățile

România Pitorească, nr. 2/2019, publică intervenția la seminarul „Cultură, credință, ospeție – sinergii turistice profitabile” desfășurat la Roman, cu ocazia Galei Premiilor AJTR

Turismul se situează pe locul trei în lume în privința angajărilor și este o industrie în continuă dezvoltare, care n-a fost afectată nici de crize, așa de tare ca alte domenii, și nici de alte reculuri pe care societățile le-au suferit cel puțin în ultimele zeci de ani.

În același timp, trebuie să fim realiști ca să înțelegem în ce situație este România. Dacă în anii ‘70 țara noastră era pe locul 15 în lume la primiri de turiști, în momentul de față România nu mai este în nici un clasament. E pe ultimul loc în Europa, iar în plan mondial – pe locuri foarte modeste.

Trebuie să înțelegem, pur și simplu, în ce situație ne aflăm. Nu e bine, nu e rău, e loc de dezvoltare, e loc de muncă. Pentru că, gândiți-vă, în România vin aproximativ două milioane de turiști străini. O țară normală din punct de vedere turistic, medie la nivel european, contează atunci când numărul de turiști care intră este egal cu numărul de locuitori din țara respectivă sau cevaenimentul pe acolo. La noi, este cam de zece ori mai mic numărul de turiști străini decât numărul de locuitori. Fac o socoteală foarte simplificată și dau niște exemple ce par, poate, rudimentare, dar ele sunt reale. Contribuția turismului în România la Produsul Intern Brut este sub 2%. Media europeană este în jur de 10%. Ei bine, acum putem începe discuția asupra felului cum poate să crească turismul. În primul rând, cred că a reduce cauzele turismului din România la infrastructură înseamnă să blochezi discuția pur și simplu și să te liniștești spunând „Da, domnule, din cauză că n-avem drumuri destul de bune nu avem turiști.” Nu este o discuție serioasă. Părerea mea este că nu îndrăznim, nu avem curajul să discutăm lucrurile care influențează cu adevărat în bine sau în rău turismul. Mai întâi, ar trebui să analizăm care sunt condițiile unei destinații mai mari sau mai mici pentru ospitalitate. Să vedem care sunt, dar să discutăm cu oameni care știu, oameni din cercetare, din educație, oameni care înțeleg treburile astea. Din păcate, nu facem dezbaterea asta decât ocazional și ciupim câte un pic, câte o idee, și plecăm mai departe și spunem că nu avem infrastructură și din cauza asta nu merge treaba. Nu este adevărat.

Suntem aici, în județul Neamț, și eu văd, de exemplu, două mari oportunități de promovare, excepționale în felul lor. Una: clasicii literaturii de călătorie din România, Alexandru Vlahuță și Calistrat Hogaș, sunt legați de Neamț. Un eveniment mare la Roman sau la nivelul județului, anual, pornind de la pretextul pe care îl ai, de la consistența pretextului pe care îl ai în legătură cu literatura și gazetăria de călătorie, poate aduce din țară și din străinătate cei mai reprezentativi scriitori și jurnaliști de turism și pornind cu ei poți face o descifrare și o lansare a teritoriului în așa fel încât să provoci o promovare de prestigiu și foarte, foarte eficientă. Se poate face așa ceva. Noi putem construi un asemenea proiect pentru că este simplu și există argumente. Repet, cei doi mari clasici ai literaturii de călătorie din România sunt aici, sunt legați de județul Neamț. Dar trebuie să avem abilitatea să facem lucrurile importante, nu tot timpul să rămânem la lucruri minore, care nu prea interesează. Apoi, există în județ, la Piatra Neamț, un muzeu excepțional. E un muzeu care pune zona aceasta, teritoriul acesta în rândul civilizațiilor mari ale omenirii. De Cultura de Cucuteni vorbesc. Poți face pe zonă de turism științific un eveniment uriaș la Piatra Neamț sau în județul Neamț, deci cu participări din toată Europa sau din toată lumea, pentru că nu vorbim, în primul rând, de finanțare aici, nici la primul eveniment, nici la al doilea, ci avem în vedere îndrăzneala de a face lucruri cu conținut bun și interesant.

Eu vă spun asta din proprie experiență. Din 2009, am început un program amplu cu turismul de sănătate. Și am făcut, anual ,unul sau două forumuri internaționale. Pe efortul nostru, pe cheltuiala noastră, cu sprijin mai mult sau mai puțin de la autorități, dar cu OPTBR , AJTR și cu altte organizații, împreună cu oameni (unii sunt în sală )și care au participat constant la program . S-a ajuns în câțiva ani că am putut da soluții și propuneri de dezvoltare utilizabile imediat, mai ales ca anul acesta, prin opțiune guvernamentală, s-a lansat un program uriaș destinat turismului de sănătate.

Dar, de fapt, ce s-a întâmplat? Noi practic am preluat o discuție, o dezbatere a domeniului care a fost întreruptă 10 ani sau mai mult, am reluat-o, am pus-o în mișcare și acum ea funcționează. Deci, trebuie să ne implicăm concret și nu să așteptăm minuni de la nimeni. Cei care știu și cei care pot trebuie să se adune și să se implice. Acum suntem porniți cu un program similar pe turismul responsabil, care înseamnă-in viziunea noastra- turismul în legătură cu afirmarea comunităților și a identităților locale. Părerea mea este că acest programt este solutia potrivita pentru relansarea turismului in tara noastra si are șanse foarte mari ca să coaguleze în jurul lui foarte multă lume și energii și să valorifice potențialul de care tot vorbim din punct de vedere al identităților teritoriale și nu numai.

Aurel BORȘAN,
Președinte al Fundației Amfiteatru