Articole FITR ediția a VI-a

Nicolae Lech: „Turismul responsabil poate duce la inițieri de comportamente care să aibă efect în viața de zi cu zi”

Nicolae Lech este directorul Nova Travel, una dintre cele mai populare agenții de turism din Europa și, totodată membră a grupului Eurolines. Nicolae Lech și-a cunoscut drumul spre turism după ce a absolvit Institutul Politehnic București. A urmat Şcoala de Turism din Atena și Şcoala de Management Turistic din Viena – a activat în domeniul turismului mai mult de trei decenii. Mai jos, Nicolae Lech ne vorbește despre provocările pe care le întâlnesc agențiile de turism din România și despre poziționarea turismului responsabil în cadrul acestora.  

 

Mutațiile mari din piața turistică cer noi abordări din partea agențiilor de turism. Care sunt principalele provocări pentru agențiile de turism din țara noastră?

Baby Boomer Generation m-a format pentru a fi contemporan cu evoluția a ceea ce înseamnă piața turistică în angrenajul ei economic, social și tehnologic. Între timp am ajuns la sfârșitul alfabetului apărând generațiile X, Y și Z și se pare că o luam de la capat cu Generația Alpha (+2013). Fiecare literă are limbajul ei propriu – dinamica specifică, iar era tehnologică și digitală nu a făcut decât să accelereze procesele spre un ritm care poate fi simplu definit prin ”fast forward”.

Orice noțiune simplă, cum ar fi cazare, masă sau transport, se regăsește astăzi într-o formulă complexă care pune accent pe individualitate și interpretare personalizată, ajungându-se la amănunte nebănuite cu două decenii în urmă aducând la suprafață detalii cum ar fi: digital detox hotel, tech-free attitude, molecular gastronomy, share property transportation etc.

Terrabites de astfel de informații au loc în telefoanele noastre mobile, dar agențiile de turism sunt încă emblema expunerii acestor noutăți în fața clienților și turiștilor zilelor noastre. Asta este provocarea majoră, care, condimentată cu specificul românesc, poziționează pe piață furnizori care înca folosesc FAX-ul (ca și mijloc de comunicare), dar și entități tehnologice (fără nicio ancoră în România) puternic reprezentate în mediul online și social-media, generând volume de tranzacții de invidiat pentru oricare dintre cei aflați pe podiumul tradițional al ierarhiilor și clasificărilor din industrie.

Educația își urmează evoluția cronologică, dar din păcate fără a aduce în proporție majoritară interlocutori care, independent de cunoștiințele de limbi străine, să poată comunica în noul limbaj turistic și să facă punți între continente pentru a stârni (în limbajul pieței sursă) interesul de a socoti România o destinație.

Încă ne învârtim în jurul tradiționalului și nu avem curajul marketing-ului agresiv sau cel atât de cautat pe ”device-urile” și ”gadget-urile” folosite de generațiile menționate mai sus.

Legislația nu își găsește drumul spre uniformizare cu regulile UE și nu face decât să reducă predictibilitatea și siguranța unei strategii pe termen mediu…sau strategie este prea mult spus în contextul în care leader-ul industriei cunoaște din partea statului un ”refresh” la maximum un an de zile.

Publicațiile de specialitate – mass media, în general, tinde către o informare derutantă pe piață în loc să îmbrățișeze rolul de educator căutându-se în majoritatea cazurilor știri a căror greutate se reflectă doar în comparații tarifare și nicidecum în conținutul acestora, astfel încât să evităm cât se poate goana dupa ”cel mai ieftin” în contextul stelar (stele clasificare hotel) greșit și/sau al serviciilor incluse.

Provocarea majoră – deci – se rezumă la contemporanitate și curaj în a vedea ce poate oferi România fără a fi influențat numai de palinca tradițională în timpul unui dans popular.

 

Turismul de lux înseamnă o nișă îngustă. Turismul de masă e reconsiderat. Poate fi turismul responsabil o opțiune (și) pentru agențiile de turism?

Luxul ajunge să definească o nișă îngustă doar în momentul în care hotelurile Gucci și Armani reprezintă reperele râvnite după un zbor cu avionul particular. Luxul nișat pentru fiecare categorie de turist o reprezintă serviciile – măcar corecte – pe care le dorim a fi prestate atunci când ne permitem luxul de a plăti o excursie. Părăsind zona speculativă, fiecare dintre noi ia în considerare să fie cât mai aproape de ceea ce este „cel mai”, „cea mai”, „exclusiv” sau face parte din ultimele destinații ale vedetelor pe care le admiră. Dezvoltarea societății – erodarea zonelor VIP only – aduce luxul mai aproape, fără însă a atinge zona turismului de masă, care este într-adevar reconsiderat prin simplul efect de decantare a individualității fiecăruia. Dacă acum 30 de ani tradiția era să ne întoarcem cu toții pe spate după 30 minute de stat cu burta la soare, astăzi fiecare are o interpretare personală a fenomenului trecând prin factorii de protecție de la 10 la 60 cu o dietă bine stabilită înainte să ajungă pe plajă în costumul de baie puțin umed după ora de Yoga cu un Guru în domeniu invitat special la inițierea programului „Litoralul pentru toți”. Posibilitățile, opțiunile, variantele sunt atât de numeroase încât în ziua de astăzi ne putem permite customizarea excursiilor pentru fiecare individ în parte, închizând astfel bucla turismului de masă, masa reprezentând-o suma individualităților.

Responsabilitatea – în marea iresponsabilitate de care dăm dovadă la nivel global – este în fazele de creație – se definește și redefinește fără însă a fi luată în serios. Dacă încă nu suntem convinși că desparțirea grea de un PET în mijlocul rezervației reprezintă contribuția noastră la ceea ce generațiile viitoare nu vor mai recunoaște a fi o rezervație, drumul încă este lung și poate sentimentul plăcut pe care îl avem atunci când suntem în vacanță poate schimba acest lucru. Turismul responsabil (prin simpla alăturare a celor două cuvinte) poate duce la inițieri de comportamente care să aibă efect în viața de zi cu zi. Aici poate luxul individual să ducă la reacții în masă și obișnuința prietenului nostru din Japonia, care a stat 3 ore cu un muc de țigară în mână până să dea de primul coș de gunoi ADP să fie un exemplu pentru cei care golesc scrumierele BMW-ului trecând pe drumul principal cu indicativul: ”nu calcați pe iarbă”.

Dacă nu suntem constrânși de regulamente și legi pentru a respecta natura, o putem respecta atunci când ne simțim bine în mijlocul ei și asta face turismul alimentând subconștientul nostru cu obișnuințe care să intre în cotidian între etapele râvnitelor concedii. Consultanții de turism – fiind ei la rândul lor consumatori ai fenomenului – pot să fie primii factori multiplicatori ai noțiunilor unui turism responsabil care să ne aducă mai aproape de ceea ce ne dorim să lăsăm în urma noastră mai curat și mai nealterat. E un drum lung. Din păcate stăm mai puțin în concedii decât în afara lor, dar acest lux trebuie să responsabilizeze turismul de masă.