Articole

Cresterea si descresterea turismului romanesc

La o prima vedere, cifrele date publicitatii prin Raportul pe 2013 al Forumului Economic Mondial, pe tema Competitivitatii in Turism si Calatorii, arata ca Romania a cazut cu cinci locuri in topul celor 140 de tari evaluate. Din pozitia 66 in 2009, a avut o usoara revenire in 2011, dupa criza financiara globala, urcand la 63. Insa, pentru 2013 si in perspectiva urmatorilor zece ani, se estimeaza o pierdere cu cinci locuri fata de 2011. Pozitie care ne plaseaza totusi in prima jumatate a clasamentului mondial, in conditiile in care previziunile pe 2013-2022 arata o crestere modesta, dar constanta. La nivel european, Romania ocupa locul al 35-lea, din cele 42 de state evaluate, lista fiind incheiata de Republica Moldova. Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a clasamentului.

Se pare ca paradoxul ramane o caracteristica a Romaniei, inclusiv in industria si economia turismului. Pe de o parte stam de la bine spre binisor la capitolele de infrastructura in turism, resurse culturale, sanatate si igiena si politici de mediu si durabilitate, in schimb resursele umane ne plaseaza spre coada clasamentului, corijenti la educatia si pregatirea fortei de munca, cu insuficienta disponibilitate a unui personal calificat. Altfel spus, ca intr-un banc vechi, avem cu ce, dar nu avem cu cine. Locuim pe un tezaur cutural si natural, dar nu avem oameni cu stiinta si interes de a-l exploata. De aici, concluzia unui set de masuri de prima urgenta: scoala, scoala si din nou, scoala!

O analiza in detaliu a elementelor semnificative pentru imaginea de ansamblu a sectorului de turism si calatorii, ar putea deveni agenda de lucru nu doar a administratiei centrale si a autoritatilor locale, dar si pentru operatorii din industrie. Exista clasificari in care ne situam pe locuri foarte bune – ne situam  chiar pe primul loc la categoria numarului consistent de companii pentru inchirierea de masini. Ocupam locul 12, la arii protejate marine, ca resursa naturala turistica, locul 15 la multitudinea si complexitatea datelor oferite in activitatile de turism si calatorii, 20 la preturile la cazari, ca o medie si la ratificarea tratatelor vizând protectia mediului. Numarul de situri culturale de patrimoniu mondial ne plaseaza pe locul 33, iar exportul de produse creative din resursa culturala autohtona, pe 34.

La randul lor, punctele slabe, care ne trag in jos in clasament, ar trebui sa devina lista de prioritati pentru toti actorii implicati in turismul romanesc, de la autoritati la societatea civila, de la asociatiile patronale la antreprenori. Sunt lucruri de facut si lucruri de reparat, care, pe langa faptul ca ar ajuta turismul, ar crea si locuri de munca. Stam prost la calitatea drumurilor nationale (loc 138 – aproape ultimii), la cresterea si efectele impozitarii acestor activitati (loc 138), la calitatea infrastructurii portuare (loc 134). Transparenta politicilor guvernamentale ne coboara pe locul 132, iar importanta acordata de guvern acestei industrii prin bugete alocate si politici de sustinere pe locul 129, intr-o aberanta discordanta cu politicile de mediu si durabilitate (locul 58). Explicatia poate fi gasita in hatisul unei birocratii generatoare de coruptie la toate nivelele. Calitatea retelelor de transport rutier (loc 130) si eficacitatea activitatii de marketing in atragerea turistilor (loc 123) sunt deja legendare.

Pe scurt, factorii principali , „vinovati” de descresterea turismului romanesc si care reies din sondaje, par a fi marketingul ineficient şi calitatea deficitară a transporturilor şi serviciilor de poliţie, atitudinea românilor faţă de turişti si calitatea mediului natural. Aspecte care pot fi remediate fara eforturi uriase, doar cu o responsabilitate tenace.

Forumul Economic Mondial atrage atentia ca, atata vreme cat unul din 11 locuri de munca al nivel global este in sectorul turismului, acesta poate deveni un mijloc nu doar de rezistenta la criza economica, dar chiar un factor pentru impulsionarea si diversificarea activitatilor economice din tarile emergente.

Referindu-se la ultimii doi ani, economistul-sef al FEM, Jennifer Blanke, a subliniat ca „Rezistenta industriei turismului a fost sustinuta de cresterea prezentei clasei mijlocii pe pietele emergente”. Concluzie de care ar trebui sa tina seama si Romania.

DESCARCA Raport FEM 2013 Turism – Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *